Numerele pare au cifra unităților (prima cifră a numărului numărând din dreapta) egală cu 0, 2, 4, 6 sau 8.
Numerele impare au cifra unităților (prima cifră a numărului numărând din dreapta) egală cu 1, 3, 5, 7 sau 9.
1. Par sau impar? Paritatea numerelor întregi. 2. Exemple de numere pare și impare. 3. Ultima cifră a numerelor. 4. Definiție formală
1. Paritatea numerelor: par sau impar?
Un număr întreg se numește număr par dacă este divizibil cu 2; cu alte cuvinte, un număr întreg se numește număr par dacă restul este egal cu zero la împărțirea lui la 2.
Un număr întreg se numește număr impar dacă nu este divizibil cu 2; cu alte cuvinte, dacă există un rest de 1 la împărțirea lui la 2.
Dacă un număr este par, atunci nu este număr impar.
Propietatea unui întreg de a fi par sau impar se numește paritate.
2. Exemple de numere pare și impare:
Numere pare: -14, 2, 0, 8, 56 și 127.388 (rest egal cu zero când se împarte la 2).
Numere impare: -13, 1, 5, 97, 19 și 127.387 (toate au un rest de 1 când sunt împărțite la 2).
Toate numerele prime, cu excepția numărului 2, sunt numere impare.
3. Ultima cifră a numerelor
Un număr întreg este par sau impar, în funcție de ultima sa cifră, dacă aceasta este pară sau impară.
Dacă ultima cifră a unui număr este 0, 2, 4, 6 sau 8, atunci numărul este par.
Dacă ultima cifră a unui număr este 1, 3, 5, 7 sau 9, atunci numărul este impar.
4. Definiția formală a numerelor pare și impare:
Un număr par, "a", poate fi întotdeauna scris ca produsul dintre 2 și un alt număr întreg, "k".
Numărul par a = 2 × k
Ca urmare, un număr impar, "b", deoarece are un rest de 1 atunci când este împărțit la 2, poate fi întotdeauna scris ca produsul dintre 2 și un alt număr întreg, "k", plus 1.
Numărul impar b = 2 × k + 1
Știați?
În unele țări casele sunt numerotate astfel încât cele de pe o parte a străzii să aibă numere pare și cele de pe cealaltă parte să aibă numere impare.