Cmmdc (1.138; 2.186), cel mai mare divizor comun al numerelor este egal cu ...? Află care este cel mai mare număr natural divizor comun al ambelor numere

Calculator cmmdc, cel mai mare divizor comun al numerelor 1.138 și 2.186. Metode folosite: 1. Descompunerea în factori primi 2. Algoritmul lui Euclid

Cel mai mare divizor comun și cum se calculează

Primii pași și exemple

  • 1. Factorii unui număr:
    • Factorii unui număr sunt numerele care sunt înmulțite pentru a obține acel număr.
    • Exemple: 2 × 3 × 4 = 24; 4 × 9 = 36.
    • În aceste cazuri spunem că 2, 3 și 4 sunt factori ai numărului 24. Și că 4 și 9 sunt factori ai numărului 36.
  • 2. Factori comuni ai mai multor numere:
    • Factorii care sunt comuni pentru mai multe numere se numesc factori comuni.
    • În exemplele noastre, 4 este atât un factor al lui 24, cât și al lui 36.
  • 3. Cel mai mare divizor comun, CMMDC, al unor numere
    • Cel mai mare divizor comun, CMMDC, este cel mai mare dintre toți factorii comuni ai acelor numere.
  • 4. Cum se calculează cel mai mare divizor comun? Pasul 1.
    • În exemplele noastre am putea fi tentați să spunem că 4 este cel mai mare divizor comun al numerelor 24 și 36. Dar să nu ne grăbim. Să încercăm să împărțim acești factori în alții cât mai mici posibil.
    • 24 poate fi scris ca: 24 = 2 × 2 × 2 × 3.
    • 36 poate fi scris ca: 36 = 2 × 2 × 3 × 3.
    • În exemplul nostru, 2 și 3 nu pot fi descompuse în alte numere mai mici.
  • 5. Numere prime:
    • 2 și 3 nu pot fi împărțite în alte numere mai mici, deoarece sunt numere prime. Aceasta este însăși definiția numerelor prime:
    • Un număr prim nu are alți factori decât pe 1 și pe el însuși, deoarece nu poate fi descompus în alte numere mai mici.
    • Exemple de numere prime: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29 și așa mai departe, aceasta este o listă infinită.
  • 6. Cum se calculează cel mai mare divizor comun? Pasul 2.
    • Am văzut că este o idee bună să descompunem numerele în factori cât mai mici posibil, scriindu-i ca produs de factori primi. Aceasta este chiar definiția descompunerii unui număr în factori primi.
    • Descompunerea în factori primi a lui 24 = 2 × 2 × 2 × 3 = 23 × 3.
    • Descompunerea în factori primi a lui 36 = 2 × 2 × 3 × 3 = 22 × 32.
    • În mod firesc, următorul pas pentru a calcula CMMDC este să alegem toți factorii primi comuni ai ambelor numere și să-i înmulțim:
    • CMMDC (24 și 36) = 2 × 2 × 3 = 22 × 3 = 12.

Calculează cel mai mare divizor comun
cmmdc (1.138; 2.186) = ?

Metoda 1. Descompunerea în factori primi:

Descompunerea în factori primi a unui număr: găsirea numerelor prime care se înmulțesc pentru a obține acel număr.


1.138 = 2 × 569
1.138 nu este un număr prim, ci unul compus.

2.186 = 2 × 1.093
2.186 nu este un număr prim, ci unul compus.



Calculează cel mai mare divizor comun:

Înmulțește toți factorii primi comuni, la puterile lor cele mai mici (cu exponenții cei mai mici).


Cel mai mare divizor comun,
cmmdc (1.138; 2.186) = 2
Cele două numere au factori primi comuni.
Derulează în jos pentru a 2-a metodă...

Metoda 2. Algoritmul lui Euclid:

  • Acest algoritm implică procesul de împărțire a numerelor și calcularea resturilor.
  • 'a' și 'b' sunt cele două numere naturale, 'a' >= 'b'.
  • Împărțim 'a' la 'b' și obținem restul operației, 'r'.
  • Dacă 'r' = 0, STOP. 'b' = cmmdc pentru 'a' și 'b'.
  • Altfel: Înlocuim ('a' cu 'b') și ('b' cu 'r'). Revenim la pasul de mai sus.

  • » Algoritmul lui Euclid



Pas 1. Împărțim numărul mai mare la numărul mai mic:
2.186 : 1.138 = 1 + 1.048
Pas 2. Împărțim numărul mai mic la restul operației de mai sus:
1.138 : 1.048 = 1 + 90
Pas 3. Împărțim restul de la pasul 1 la restul de la pasul 2:
1.048 : 90 = 11 + 58
Pas 4. Împărțim restul de la pasul 2 la restul de la pasul 3:
90 : 58 = 1 + 32
Pas 5. Împărțim restul de la pasul 3 la restul de la pasul 4:
58 : 32 = 1 + 26
Pas 6. Împărțim restul de la pasul 4 la restul de la pasul 5:
32 : 26 = 1 + 6
Pas 7. Împărțim restul de la pasul 5 la restul de la pasul 6:
26 : 6 = 4 + 2
Pas 8. Împărțim restul de la pasul 6 la restul de la pasul 7:
6 : 2 = 3 + 0
La acest pas, restul este zero, așa că ne oprim:
2 este numărul pe care îl căutăm - ultimul rest diferit de zero.
Acesta este cel mai mare divizor comun.


Cel mai mare divizor comun:
cmmdc (1.138; 2.186) = 2
Cele două numere au factori primi comuni


De ce este util să calculăm cel mai mare divizor comun?


Operații similare celui mai mare divizor comun:

» Cmmdc (1.108; 2.152), cel mai mare divizor comun al numerelor este egal cu ...? Află care este cel mai mare număr natural divizor comun al ambelor numere

» Calcule lunare: Valori ale celui mai mare divizor comun, cmmdc, al numerelor

» Luna 05, 2026 [Mai]: Valori calculate ale celui mai mare divizor comun, cmmdc, al numerelor


Distribuie

Cel mai mare divizor comun, cmmdc. Ce este și cum se calculează. Exemple.

  • Notă: Descompunerea în factori primi a unui număr: găsirea numerelor prime care se înmulțesc împreună pentru a rezulta acel număr.
  • Să presupunem că numărul "a" se împarte la numărul "t" fără rest.
  • Când ne uităm la descompunerea în factori primi a numerelor "a" și "t", vedem că:
  • 1) toți factorii primi ai lui "t" sunt, de asemenea, factori primi ai lui "a"
  • și
  • 2) exponenții factorilor primi ai lui "t" sunt egali sau mai mici decât exponenții factorilor primi ai lui "a" (vezi * Nota de mai jos)
  • De exemplu, numărul 12 este un divizor al numărului 60:
  • 12 = 2 × 2 × 3 = 22 × 3
  • 60 = 2 × 2 × 3 × 5 = 22 × 3 × 5
  • * Notă: 23 = 2 × 2 × 2 = 8. Spunem că 2 a fost ridicat la puterea a 3-a, sau, mai scurt, spunem: 2 la puterea a 3-a, sau, și mai scurt, 2 la a 3-a. În acest exemplu, 3 este exponentul și 2 este baza. Exponentul indică de câte ori se înmulțește baza cu ea însăși. 23 este puterea și 8 este valoarea puterii.
  • Dacă numărul "t" este un divizor comun al numerelor "a" și "b", atunci:
  • 1) "t" are doar factorii primi care intervin și în descompunerea în factori primi a lui "a" și "b".
  • și
  • 2) fiecare factor prim al lui "t" are cei mai mici exponenți în raport cu factorii primi ai numerelor "a" și "b".
  • De exemplu, numărul 12 este divizorul comun al numerelor 48 și 360. Mai jos este descompunerea lor în factori primi:
  • 12 = 22 × 3
  • 48 = 24 × 3
  • 360 = 23 × 32 × 5
  • Puteți vedea că numărul 12 are doar factorii primi care apar și în descompunerea în factori primi a numerelor 48 și 360.
  • Puteți vedea mai sus că numerele 48 și 360 conțin mai mulți divizori comuni: 2, 3, 4, 6, 8, 12, 24. Dintre aceștia, 24 este cel mai mare divizor comun, cmmdc, al lui 48 și 360.
  • 24 = 2 × 2 × 2 × 3 = 23 × 3
  • 48 = 24 × 3
  • 360 = 23 × 32 × 5
  • 24, cel mai mare divizor comun al numerelor 48 și 360, se calculează ca produsul tuturor factorilor primi comuni ai celor două numere, fiecare din ei având cei mai mici exponenți (cele mai mici puteri).
  • Dacă două numere "a" și "b" nu au alt divizor comun decât 1, cmmdc (a, b) = 1, atunci numerele "a" și "b" se numesc numere coprime (sau numere prime între ele, relativ prime).
  • Dacă "a" și "b" nu sunt numere prime între ele, atunci fiecare divizor comun al lui "a" și "b" este un divizor al celui mai mare divizor comun al numerelor "a" și "b".
  • Iată mai jos un exemplu despre cum să calculăm cel mai mare divizor comun, cmmdc, al următoarelor numere:
  • 1.260 = 22 × 32
  • 3.024 = 24 × 32 × 7
  • 5.544 = 23 × 32 × 7 × 11
  • cmmdc (1.260, 3.024, 5.544) = 22 × 32 = 252
  • Și încă un exemplu:
  • 900 = 22 × 32 × 52
  • 270 = 2 × 33 × 5
  • 210 = 2 × 3 × 5 × 7
  • cmmdc (900, 270, 210) = 2 × 3 × 5 = 30
  • Și încă un exemplu:
  • 90 = 2 × 32 × 5
  • 27 = 33
  • 22 = 2 × 11
  • cmmdc (90, 27, 22) = 1 - Cele trei numere nu au factori primi în comun, sunt numere coprime.